Arhitect la distanță: cum se face un proiect de casă fără să vă mutați unul lângă altul
Biroul e în București. Proiectele au ajuns de la Iași la Brașov și de la Vaslui la Călărași. Nu pentru că am făcut un efort special, ci pentru că partea din proiectare care cere prezență fizică e mult mai mică decât pare — iar din 25 august 2026 legea însăși a mutat autorizarea în format digital.
Pe scurt: da, se poate, și nu e o variantă de compromis. Un proiect de casă se elaborează pe date — ridicare topografică, studiu geotehnic, certificat de urbanism, tema ta — iar toate se transmit electronic. Discuțiile de proiectare se fac pe video, cu modelul 3D pe ecran, modificându-se în timp real în timp ce vorbim.
Ce cere teren rămâne pe teren: topograful, geotehnicianul și, la intervenții pe o construcție existentă, relevarea. Alea se fac local oricum, indiferent unde stă arhitectul.
Legea a mutat procedura în digital. Asta schimbă discuția.
Până acum, argumentul „vreau un arhitect din orașul meu" avea o justificare practică: dosarele se depuneau pe hârtie, la ghișeu, în mai multe exemplare. Codul urbanismului intrat în vigoare la 25 august 2026 a schimbat asta explicit:
- Documentațiile se depun în format digital, semnate electronic. Codul prevede semnătura digitală profesională pentru documentațiile depuse.
- Autorizația de construire se transmite digital, prin Ghișeul unic național.
- Certificatul de urbanism se emite automat, în 5 zile, la primăriile care au sistem informatic — fără să calce nimeni pragul instituției.
- Proiectul tehnic și referatele de verificare se încarcă electronic, semnate, în Registrul Național al Construcțiilor.
Legea nr. 169/2026: art. 273 alin. (2) și (4); art. 254 alin. (5) și (6); art. 278 alin. (5).
Un lucru care merită spus limpede: nicio dispoziție din Cod nu impune planșe pe hârtie, ștampilate și cărate fizic. Acolo unde încă se cer, e obiceiul instituției sau o procedură locală rămasă în urmă, nu o cerință a legii. Autoritățile au termen până la 31 decembrie 2026 să-și adapteze procedurile.
Cum arată efectiv lucrul împreună
- Prima discuție, pe video. Ne spui ce teren ai, ce vrei să construiești, cu ce buget te-ai gândit și ce acte există deja. Din discuția asta iese tema de proiectare și îți spunem dacă ce vrei încape în ce permite terenul.
- Documentele circulă electronic. Extras de carte funciară, plan cadastral, certificat de urbanism, ridicare topografică, studiu geotehnic. Le primim scanate sau direct în format digital de la specialiștii care le întocmesc.
- Ședințele de proiectare, cu ecranul partajat. Aici e diferența reală. Nu primești un PDF la două săptămâni. Ești conectat la ecranul nostru și vezi modelul în Vectorworks și Enscape — se mută un perete, se schimbă o fereastră, se rotește casa, și rezultatul apare pe loc, în timp ce discutăm. Modificările se fac live, nu „le notez și revenim".
- Coordonarea pe specialități. Structură, instalații, eficiență energetică — le coordonăm noi, cu specialiștii cu care lucrăm. Tu nu alergi după nimeni.
- Depunerea. Documentația semnată electronic se depune la primăria de care aparține terenul. Unde există sistem informatic, integral online.
De ce e mai bine, nu doar mai comod
Cum arată clasic, „la doi pași"
Două-trei întâlniri la birou, între ele tăcere, iar la final un teanc de planșe și randări. Vezi rezultatul deciziilor, nu deciziile. Ce nu-ți place se descoperă târziu, când modificarea costă timp și bani.
Cum arată la noi, pe ecran
Vezi modelul schimbându-se în timp ce vorbim și înțelegi de ce o variantă merge și alta nu. Un beneficiar de la 300 km vede mai mult din propriul proiect decât unul de la 3 km care primește PDF-uri.
Diferența nu e tehnologia — oricine poate porni un apel video. Diferența e că modelul e deschis și lucrăm în el împreună, nu că îți arătăm imagini deja făcute.
Ce se face oricum local
Sunt trei lucruri care cer prezență pe teren, și niciunul nu ține de unde stă arhitectul — se contractează local, în zona ta, și ar fi la fel și dacă biroul ar fi peste drum:
- Ridicarea topografică în sistem de proiecție Stereo 70, recepționată de oficiul de cadastru. E documentație complementară cerută de lege.
- Studiul geotehnic, cu referatul pe cerința fundamentală „Af" — rezistență mecanică și stabilitate a terenului de fundare.
- Relevarea construcției existente, dacă lucrarea e o intervenție pe ceva construit: extindere, supraetajare, recompartimentare, intrare în legalitate.
Art. 265 — documentațiile complementare care însoțesc proiectul pentru autorizarea construirii.
Îți spunem exact ce să ceri și cum să verifici că ai primit ce trebuie. Un studiu topografic nerecepționat de cadastru sau un geotehnic fără referat blochează dosarul, iar asta se descoperă de obicei prea târziu.
La lucrările la care are sens, mergem și noi pe teren — se stabilește de la caz la caz, nu automat.
Clauza celor 30 km, spusă pe față
Contractul nostru tratează deplasările explicit, cu pragul la 30 km față de sediul profesional al proiectantului. Așa scrie, și e mai simplu decât pare:
Sub 30 km
Onorariul include o singură deplasare, pentru identificarea amplasamentului. Orice deplasare în plus — cerută de tine sau impusă de mersul lucrării — devine activitate suplimentară și se face prin act adițional.
Peste 30 km
Cheltuielile de deplasare nu sunt incluse în onorariu. Se discută separat, în funcție de câte deplasări chiar sunt necesare pentru lucrarea ta.
Ce ține de noi: îți spunem de la început câte deplasări estimăm că sunt necesare și de ce, nu la a treia factură. Un beneficiar care află de o clauză abia la semnare are dreptate să se întrebe ce altceva nu i s-a spus.
Merită spus și invers: la o casă unifamilială obișnuită, numărul de deplasări chiar necesare pentru partea de proiectare e mic. Cele care se înmulțesc sunt cele de pe șantier — adică urmărirea execuției, care oricum se contractează separat.
Răspunderea e aceeași, indiferent de distanță
Distanța nu schimbă nimic din ce contează juridic:
- Semnătura. Participarea arhitectului cu drept de semnătură la elaborarea proiectului pentru autorizarea construirii este obligatorie prin lege. Proiectul e semnat, cu numele și codul din Tabloul Național al Arhitecților, la fel ca oriunde.
- Verificarea tehnică. Se face de verificatori de proiecte atestați pe cerințele fundamentale aplicabile, alții decât cei care au elaborat proiectul. O trecem separat în ofertă, cu tarif pe specialitate, ca să vezi din ce se compune suma. La construcțiile din clasa de consecințe CC1 legea nu cere verificare tehnică deloc.
- Obligația de verificare a proiectului tehnic revine beneficiarului prin lege — adică ție. E bine să știi asta de la început: noi o organizăm, dar obligația e a ta, și o menționăm în ofertă ca atare.
Art. 264 alin. (8); art. 277 alin. (5); art. 440 alin. (3).
Verificatorii de proiecte și experții tehnici nu sunt același lucru. Verificatorii sunt atestați pe cerințe fundamentale; experții tehnici, pe domenii și specialități. Verificarea tehnică și expertiza tehnică sunt operațiuni diferite, cu specialiști diferiți. Îți spunem de care ai nevoie și în ce ordine, ca să nu plătești de două ori aceeași etapă.
Ce acoperim și ce nu
Biroul acoperă proiectul de autorizare, verificarea tehnică a proiectului și detaliile de execuție. Urmărirea execuției se poate contracta separat, ca misiune suplimentară, contra cost — și aici distanța chiar contează, pentru că presupune prezență pe șantier la momente stabilite. Se discută de la început, nu pe parcurs.
Nu ținem loc de constructor și nu recomandăm firme de execuție pe care nu le cunoaștem. Dacă ai nevoie, îți explicăm ce să ceri într-o ofertă de execuție și cum se citește — e o discuție utilă și e gratuită.
Ce e util să ai la prima discuție
- Adresa exactă a terenului — reglementarea urbanistică diferă de la o stradă la alta.
- Extrasul de carte funciară și planul cadastral, dacă le ai.
- Certificatul de urbanism, dacă l-ai cerut deja.
- Câteva fotografii ale terenului și ale vecinătăților.
- Cam ce vrei: număr de camere, regim de înălțime, buget orientativ.
Dacă nu ai o parte dintre ele, nu e un impediment — se poate porni și de la o adresă și o idee. Prima discuție e făcută ca să lămurească, nu ca să vinzi ceva.
Spune-ne unde e terenul și ce vrei să construiești.
Prima discuție se face pe video și nu costă nimic. Din ea afli dacă ce vrei încape în ce permite terenul.
Discutăm proiectul tău →Întrebări frecvente
Se poate face un proiect de casă la distanță, fără să ne întâlnim?
Da. Proiectul se elaborează pe date care se transmit electronic: ridicare topografică, studiu geotehnic, certificat de urbanism, extras de carte funciară. Discuțiile de proiectare se fac pe video, cu modelul 3D pe ecran partajat, modificându-se în timp real. Codul urbanismului, Legea nr. 169/2026, prevede depunerea documentațiilor în format digital, cu semnătură electronică profesională, iar autorizația de construire se transmite digital prin Ghișeul unic național.
Trebuie să vin la birou ca să lucrăm împreună?
Nu. Biroul lucrează în toată țara, iar ședințele de proiectare se fac pe video, cu ecranul partajat. Deplasările sunt tratate explicit în contract, cu pragul la 30 km față de sediul profesional al proiectantului: sub 30 km onorariul include o singură deplasare, pentru identificarea amplasamentului, iar deplasările suplimentare se fac prin act adițional; peste 30 km cheltuielile de deplasare nu sunt incluse în onorariu și se discută separat.
Ce se face totuși local, în zona terenului?
Ridicarea topografică în sistem Stereo 70, recepționată de oficiul de cadastru, studiul geotehnic cu referat pe cerința fundamentală Af și, la intervenții pe o construcție existentă, relevarea. Sunt documentații complementare cerute de art. 265 din Legea nr. 169/2026 și se contractează local, indiferent unde se află arhitectul.
Cine depune dosarul la primărie?
Documentația semnată electronic se depune la primăria de care aparține terenul. Unde primăria are sistem informatic, depunerea se face integral online, iar certificatul de urbanism se emite automat în 5 zile. Autoritățile au termen până la 31 decembrie 2026 să își adapteze procedurile la noul cod.
Sunt planșele pe hârtie obligatorii?
Nu. Nicio dispoziție a Legii nr. 169/2026 nu impune planșe tipărite și ștampilate. Codul prevede depunerea digitală cu semnături electronice profesionale, iar proiectul tehnic și referatele de verificare se încarcă semnate electronic în Registrul Național al Construcțiilor. Acolo unde încă se cere hârtie, e o procedură locală rămasă în urmă, nu o cerință legală.
Răspunderea arhitectului e aceeași dacă lucrează de la distanță?
Da. Participarea arhitectului cu drept de semnătură la elaborarea proiectului pentru autorizarea construirii este obligatorie prin lege, iar proiectul se semnează cu numele și codul din Tabloul Național al Arhitecților. Verificarea tehnică se face de verificatori de proiecte atestați pe cerințele fundamentale aplicabile, alții decât cei care au elaborat proiectul; la clasa de consecințe CC1 legea nu cere verificare tehnică.
Sursa: Legea nr. 169/2026 — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026, în vigoare din 25 august 2026. Pagina a fost verificată în textul legii la 9 septembrie 2026. Legislația se poate modifica, iar procedurile locale ale primăriilor se adaptează treptat până la 31 decembrie 2026; pentru situația ta concretă, verificarea se face pe dosar.